Istoric

Biserica Baptistă Română din Toronto este singura biserică baptistă română din acest oraș canadian. Încă înainte de 1987 un grup de credincioși baptiști români s-a unit și a decis să călătorească duminicile la Kitchener pentru a participa la slujbele bisericilor române de acolo sau să rămână în Toronto pentru a participa la slujbele bisericilor engleze din oraș. Grupul era sprijinit spiritual de credincioși baptiști români din orașul Kitchener pentru care Greater Toronto Area era văzută a fi zonă de misiune.

Eforturile făcute de Biserica Baptistă Speranța din Kitchener au fost încununate de succes prin deschiderea Bisericii Baptiste Române din Toronto: „… Dumnezeu binecuvântează lucrarea de misiune a Bisericii Speranța… prin înființarea primei comunități de credincioși baptiști români în orașul Toronto…”

În Toronto locuia Constantin Lăcătuș, un credincios care își dorea mult ca în oraș să fie o biserică baptistă română. Atunci când situația a cerut-o, el a solicitat ajutorul Convenției Bisericilor Baptiste Canadiene din Ontario si Quebec (CBOQ) pentru înființarea unei biserici baptiste de limbă română pe lângă o biserică engleză. Prin intermediul acestei denominații a fost găsită comunitatea canadiană care a găzduit grupul de români care a format biserica în 1987.

În 4 ianuarie 1987, prima duminică a acelui an, Titus Sfârlea, păstor al Bisericii Baptiste Speranța din Kitchener, însoțit de Nicolae (Nick) Ciufu, unul dintre membrii aceleași biserici, a călătorit la Toronto pentru a ține prima slujbă a Bisericii Baptiste Române din Toronto. Întrucât dorința tuturor participanților la serviciul religios a fost de continuare a slujbelor divine în fiecare duminică, Constantin Lăcătuș, care ajutase și la înființarea Bisericii Speranța, a decis să închirieze o sală pusă la dispoziție de Immanuel Baptist Church (biserică ce aparținea de CBOQ). Membrii bisericii române erau invitați ca, în cursul zilelor de duminică, dimineața să participe împreună cu biserica de limbă engleză la slujba acesteia, iar după-amiaza să țină slujbă numai în limba română.

Întâlnirile grupului de români a continuat până în septembrie când, în a doua duminică din lună, a fost oficiat un botez cu douăsprezece persoane. Împreună cu aceștia, numărul celor care participau la slujbele bisericii din Toronto era între douăzeci și treizeci de persoane. Titus Sfârlea a decis să fie păstorul bisericii din Toronto, iar Biserica Speranța din Kitchener l-a ales ca păstor, în locul lui, pe Ioan Coldea.

După un an și jumătate de păstorire a bisericii din Toronto, Titus Sfârlea a plecat în Florida. În locul lui, biserica l-a ales păstor pe Mihai Cioca. La slujbe participau între douăzeci și două și douăzeci și cinci de persoane, în acest număr fiind incluși și copiii. Prezența era mai redusă decât înainte întrucât unii dintre cei care făcuseră parte din biserică plecaseră din localitate, aleseseră să meargă la biserici engleze sau părăsiseră calea creștină.

Mihai Cioca a slujit doi ani și a fost urmat de Jean Boldor, care a fost păstorul bisericii până în 1995. El a făcut studii teologice la Toronto Baptist Seminary pe care nu le-a terminat. După puțin timp, Boldor s-a mutat în Vancouver, British Columbia, iar biserica a rămas fără păstor.

Biserica nu a mai avut păstor titular până în 1999. În această perioadă, ea a fost ajutată de membri și slujitori ai bisericilor baptiste române din Kitchener. Câteodată membrii bisericii din Toronto decideau să viziteze duminica dimineața câte una din bisericile baptiste române din Kitchener, iar seara se întorceau pentru slujba de la Toronto. Deși neordinat sau numit oficial de biserică, Nicolae (Nicu) Bona era implicat mult în predicare, alături de el slujind și alți membri sau vizitatori ai bisericii.

În 1999 biserica a fost înregistrată oficial la autoritățile canadiene.

În 1999, Cornel Bucur a acceptat invitația de a fi păstor al bisericii, cu jumătate de normă. El a ocupat această poziție până în 2001. „În lunga perioadă din 1996 până în 2004, și în tot timpul când biserica nu a avut un pastor oficial, Rev. Cristian Rață a acceptat să fie păstor interimar al bisericii”. Făcându-și studiile teologice în Toronto, el a ajutat cât a putut biserica română, ocupându-se în special de predicare și lucrarea cu tinerii.

Începând cu anul 2005, Mircea Toma a devenit păstorul Bisericii Baptiste Române din Toronto. Înainte de venirea la Toronto, el a fost păstor în Romania, fiind ordinat în 1998. Pentru un an a fost păstor al bisericilor baptiste din localitățile Pui, Șerel și Uric, jud. Hunedoara, iar în perioada 1999-2005 a fost păstor al Bisericii Baptiste Betania din Radna (Lipova II), jud. Arad.

Biserica Baptistă Română din Toronto nu a avut niciodată clădirea ei. La început, pentru slujbele de duminica, a fost folosită o sală oferită de Immanuel Baptist Church. După ce s-a mutat de acolo comunitatea română a continuat să închirieze săli în diferite clădiri, nu numai de biserici. Din luna martie 2006, biserica a fost primită în spațiu de Grace Church Don Mills.

Grace Church Don Mills și-a încetat existența după doar câțiva ani de la primirea bisericii române cu chirie în clădirea ei. Denominația din care Grace Church Don Mills făcuse parte, Evangelical Missionary Church of Canada (EMCC), a devenit proprietară a clădirii. Ea a încheiat cu biserica română un contract de închiriere a clădirii pe termen lung. Biserica Baptistă Română din Toronto a hotărât să devină parte a EMCC și, din mai 2017, a fost acceptată ca membră a denominației.

Biserica Baptista Romana din Toronto numara in prezent 65 de membri.

Membrii bisericii au observat că, pentru a fi relevante, programele și activitățile pentru generația tânără trebuie să se desfășoare în limba engleză. De aceea, în urma deciziei adunării generale din 13 noiembrie 2016, Glen Zeidler a fost invitat să preia conducerea programului de copii și lucrarea cu tineretul.